Cu micii arheologi la Vadu Soreşti, Pruneni şi Gărdoaia (com.Zarneşti, jud. Buzău) - 21 iulie

Siturile arheologice din Vadu Soreşti, Pruneni şi Gărdoaia

Siturile din Vadu Soreşti - direcţia Petrişoru

Zidăriile Vechi

Am aflat informaţii interesante despre siturile arheologice şi despre clădirile istorice din comună. Vom reveni cu detalii şi mai multe poze despre fiecare. :-) Până atunci, relatăm ce am aflat şi postăm poze cu zonele fotografiate. :-)

"Zidăriile Vechi" se află aproape de centrul satului Vadu Soreşti, pe drumul care duce spre Petrişoru. În prezent sunt proprietate germană, acum fiind construită o vilă. Denumirea de  "Zidăriile Vechi" vine de la biserica ridicată după 1680 şi părăsită după 1830, clădirea dărâmându-se în timp. După părăsirea acestei biserici a fost construită, pe Uliţa Bisericii, cea distrusă de un incendiu în 2007, pe locul căreia a fost construită actuala.

Satul a început să se dezvolte în jurul anului 1500. Înainte de construirea bisericii de la "Zidăriile Vechi", sătenii mergeau la una aflată la cca 1km depărtare. Este posibil ca tătarii, în raidurile lor, să fi luat animale, grâne, robi şi să fi dărâmat şi biserica.

Săpând aici, au fost descoperite mai multe morminte medievale, din 1700-1850, dar şi locuinţe de secol IV. Au fost descoperite obiecte din ceramică şi metal. Pe teritoriul localităţii au existat aşezări încă din Neolitic.

La vremea respectivă, casele erau pe jumătate săpate în pământ, deasupra erau cam 1m. Pereţii erau din bârne şi acoperişul era din boiandrugi pe care era legaţi snopi, paie sau stuf. Pe atunci stuful creştea pe malul Câlnăului.

Lângă Zidăriile Vechi

Dealul Şumurdoaia

   Pe a doua terasă a  Dealului Şumurdoaia, unde se vede şi o cărare,  a fost descoperit un cimitir de secol V e.n. S-a recuperat un singur vas care e la Muzeul de Istorie din Buzău. Acest deal se află dincolo de Pârâul Câlnău, vizavi de Zidăriile Vechi, vizavi de drumul care leagă Vadu Soreşti de Petrişoru.

Siturile arheologice din Pruneni

La intrarea în Pruneni

Din 1780 datează satul modern. Din 1968 a fost numit Pruneni, înainte era numit Clociţi. Se pare că denumirea de Clociţi i-a fost dată de la apa adunată de la ploi într-un fel de iaz, apă care devenea clocită.

În zona care începe de unde se văd pomii cei mai apropiaţi din fotografia de mai sus până spre pădure, în 1967-1968 s-au descoperit şase morminte cu materiale foarte importante, deosebite fiind fibulele, un fel de ace de siguranţă modelate cu care se prindea îmbrăcămintea făcută din simple bucăţi de pânză şi care nu avea elastice sau nasturi. La dreapta cimitirului, deci la dreapta drumului din prezent care duce la intrarea în pădure era aşezarea de care era legat cimitirul amintit mai sus, aşezare de secolele VI-VII.

La capătul satului Pruneni, unde începe Corneanca, dealul care leagă Prunenii de Blăjani s-a descoperit o aşezare de secol IV.

Pe platoul de deasupra Prunenilor, după traversarea pădurii, s-a descoperit o aşezare din anii 2800-2000 î.Hr., o aşezare de Cultura Monteoru.

Vizavi de Pădurea Nania, pe lângă unul dintre pâraiele care se varsă în Gârla Clociţilor, la marginea satului, în direcţia Racoviţeni este zona unde Alexandru Păunescu, împreună cu alţi cercetători de la Institutul de Arheologie, a descoperit un corn şi mai multe oase de Bos primigenius (bou sălbatic). Boul sălbatic a trăit în urmă cu 20.000-25.000 de ani în urmă, a existat în perioada de interglaciaţiune şi a traversat o perioadă de 3000-5000 de ani.

  Aproape de intrarea în Vadu Soreşti, la terasa din dreptul curbei mari, este un cimitir din secolul al IV-lea din care s-au cercetat 11 morminte. Materialele care povin din cimitirul de la curbă pot fi văzute la Muzeul de Istorie din Buzău începând cu octombrie 2016. Încă nu se ştie unde este aşezarea. Trebuie să o găsim noi împreună cu micii cercetători din comuna Zărneşti. :-) Şi deja bănuim pe unde ar fi... ;-) 

 Dar, până atunci, să vă mai dezvăluim ceva: l-am gasit pe descoperitorul acestui cimitir. În 1980, când el avea 8 ani şi lua lut pentru acasă, a găsit un mormânt şi un vas. Foarte interesant, dar nu atât de nou şi ciudat pentru judeţul Buzău, descoperitorul cimitirului ne-a mai zis ca au fost descoperite scheletele a patru femei bogate, fiecare având înalţimea de cca 2.40m. Să nu uităm de scheletele descoperite în Ţara Luanei: aveau peste 3m! :-) Urmează să mai cercetăm să aflăm cât de adevărate sunt aceste informaţii...

Gărdoaia

La Crucea Bălaşei

Crucea Bălaşei e singura cruce care a rămas dintr-un cimitir despre care nu ştim mai nimic. Bătrânii satului spun că Bălaşa a fost o fetiţă care a murit bolnavă de ciumă sau holeră. Pe cruce scrie că fetiţa a decedat în noiembrie 1904, iar părinţii au ridicat crucea în "maiu 1905".
Deja actualizăm: am aflat că Bălaşa era fiică de boieri. Probabil de aceea şi-au permis să-i ridice fetiţei o asemenea cruce...aşa cum am precizat mai sus: singura cruce din cimitir...

De la Crucea Bălaşei urmează panta care ne duce la Gărdoaia. Încă nu ştim sigur de ce i se spune "Gărdoaia"... Dar ştim altceva: bătrânii satului spun că de la bătrânii lor li s-a transmis că la Gărdoaia ar fi fost un sat dacic. Existenţa izvoarelor din care se poate bea apă şi în prezent şi marea terasă de acolo "i-au transmis" domnului arheolog că sigur a fost o aşezare acolo. :-)

Şi, da, aici chiar a fost ceva. :-)

În locul din imagine, aflat vizavi de locul unde a găsit dl.arheolog oase fosile şi cioburi, au fost aluviuni, nu aşezare.

Iată oasele fosile!... Care, până nu demult, pentru noi reprezentau simple pietricele...

Oase fosile

Lecţia de chineză de la Gărdoaia :-)

Alt loc unde a găsit dl.arheolog oase fosile! Se află în josul pantei care coboară dinspre Crucea Bălaşei.

Oase fosile

Oase fosile

Plecăm spre casă

După lecţiile de turism istoric, arheologie şi limba chineză, micii cercetători pleacă acasă! :-) A doua zi revenim să cercetăm singuri, urmând indicaţiile domnului arheolog.

Vom actualiza pagina cu informaţii şi poze. Rămâneţi "pe fir"! :-)

Toate cele bune!
Echipa "Leisure&Chinese"