Postări
Cetatea dacică de la Gruiu Dării
 | ||
| Cetatea dacică de la Gruiu Dării |
Cetatea dacică de la Gruiu Dării se
află în apropiere de Pietroasa Mică, în drumul spre releul de pe Dealul
Istrița. Este singura cetate dacică cu zid de piatră, de la Curbura Carpaților.
După ce au locuit o perioadă aici, dacii au transformat cetatea într-un centru
de cult. Primele cercetări arheologice s-au efectuat în perioada 1974-1989 și
au fost reluate în 2001.
 | |
| La poalele cetăţii dacice de la Gruiu Dării |
În poză apare punctul de unde a început secțiunea magistrală, care se duce
până în partea cealaltă a așezării. În locul unde e gherghinul din imagine 
s-a descoperit un mormânt de
secol IV d.Hr..
s-a descoperit un mormânt de
secol IV d.Hr..
Zidul cetății, care începea vreo 10m mai încolo, s-a
dărâmat, s-a tot ros din cauze naturale, dar și oamenii din sat au venit unii
de mai multe ori cu căruța și au scos piatra și s-a dus și zid și tot.
Zidul avut două faze, una pe lățimea de aproape 6m, iar a
doua fază pe lățimea de 2m și ceva - 3m. Tot ce e clădit la intrarea în cetate,
este din piatra care s-a scos din săpătura, nu este o amenajare originală
contemporană cu zidul.
La marginea cetății, unde acum e o vale abruptă împădurită, s-a făcut carieră în anii 1930-1950, spre 1960 și s-a înaintat cu scosul piatră, tăind din cetate până unde se vede acum.
La marginea cetății, unde acum e o vale abruptă împădurită, s-a făcut carieră în anii 1930-1950, spre 1960 și s-a înaintat cu scosul piatră, tăind din cetate până unde se vede acum.
 | ||||
| Locul unde s-a făcut cariera din anii 1930-1950 |
Așezarea din Neolitic
 | |
| Aşezarea din Neolitic de sub cetatea dacică fortificată de la Gruiu Dării, Comuna Pietroasele, Jud. Buzău |
 |
| Aşezarea din Neolitic de la cetatea dacică de la Gruiu Dării, Comuna Pietroasele, Jud. Buzău |
Printre obiectele găsite în mai multe locuințe mari, cu
pereții din lut, s-au numărat vase pictate, precum şi un vas tip biberon, folosit
după toate probabilităţile la alăptatul bebeluşilor.
“Comunitatea nu era prea mare, avea circa 20-30 de
persoane, dar era stabilă şi foarte bine organizată, se ocupa cu agricultura şi
creşterea animalelor şi din când în când cu vânătoarea” ;“În alimentaţie
ponderea era carnea. Au fost găsite oase de
porc mistreţ, dar şi de cerb sau căprior, oase de păsări mari, dropia, precum
şi de cocoş munte. Oasele de castor şi de vulpe confirmă faptul că ei iubeau
blănurile pe care le foloseau iarna sau la date festive” ; “Am cercetat
doar o treime din aşezare, viitoarele campanii arheologice pot aduce noi dovezi
arheologice despre una dintre cele mai avansate civilizaţii europene de acum
5-6 milenii, cultura Cucuteni”, a mai precizat Sebastian Matei.
În urma
analizelor arheozoologice s-a stabilit că localnicii creşteau în ţarcuri
animale, în special vite şi oi, şi se hrăneau cu vânat.
În vale curge Gârla Dării, un izvor care are apă până la
intrarea în Șarânga, după aceea dispare.
Nu
departe de intrarea în cetatea de la Gruiu Dării, în sud, se găsește ultimul bordei de pietrar (
) reamenajat de
studenți în anii ‘73-‘79-‘80, care pe atunci avea un acoperiș mai solid și
înalt decât ce se vede acum. Peste bârnele și crengile de deaspura, era pus
pământ.
) reamenajat de
studenți în anii ‘73-‘79-‘80, care pe atunci avea un acoperiș mai solid și
înalt decât ce se vede acum. Peste bârnele și crengile de deaspura, era pus
pământ.
În ceafa dealului, la est de cetatea dacică de la Gruiu Dării,
se vede în fund un deal mai golaș și de la el spre cetate, un alt deal mai
împădurit 
). La capul
acelui deal este Cetățuia de la Cârlomanești. Gruiu Dării comunica cu
Cârlomăneștii direct. Dacă cei din Gruiu Dării dădeau un semnal, cei din Cârlomănești
îl vedeau și răspundeau cu un alt semnal. De la Cârlomanesti se vede toată
Valea Buzăului, până la Nehoiu, din loc în loc sunt cetățui dacice cu puncte de
observație din care se transmitea semnalul până în creierul munților. La Piatra
cu Lilieci, la Valea Lupului lângă Pătârlagele, apoi mai la este de Pătârlagele
- la Tega, peste tot erau asemenea puncte de observație.
). La capul
acelui deal este Cetățuia de la Cârlomanești. Gruiu Dării comunica cu
Cârlomăneștii direct. Dacă cei din Gruiu Dării dădeau un semnal, cei din Cârlomănești
îl vedeau și răspundeau cu un alt semnal. De la Cârlomanesti se vede toată
Valea Buzăului, până la Nehoiu, din loc în loc sunt cetățui dacice cu puncte de
observație din care se transmitea semnalul până în creierul munților. La Piatra
cu Lilieci, la Valea Lupului lângă Pătârlagele, apoi mai la este de Pătârlagele
- la Tega, peste tot erau asemenea puncte de observație.
Populația dacică: în vremea războiului erau peste
1.000.000-1.500.000 de locuitori, o cetate avea 10-15 locuințe, 50-75 de
locuitori. Nu erau toate grupurile de locuințe erau la un loc : una era
aici, una era acolo, alta era dincolo, însă toată valea, toate terasele puțin
mai plate erau locuite.
Panorama de la cetatea dacică de la Gruiu Dării
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu